Salut! Eu sunt ochioasa cu forță vitală

Eu mă apăr dar am putere

Să mă văd, să mă descopăr, să fiu

De când am pornit Ochioasele, descopăr atâția oameni frumoși, curajoși, deschiși, plini. Mă bucur că am descoperit-o și pe ea. Îi sunt recunoscătoare că a venit către mine. Că s-a deschis, că a avut încrederea să se arate și să împărtășească din tot ceea ce conține. Alături de ea, de povestea ei, m-am îmbogățit și eu. Fie revizitând dureri mai vechi ce nu s-au așezat cu totul. Fie văzând lumea prin ochii săi, deci primind alte și alte perspective prețioase.

Ochioasă Cu Forță Vitală2

Află mai multe despre mine

Eu sunt pe jumătate... dar atât de cu totul!

Îmi pare nedrept acest titlu și în același timp just. Așa că voi clarifica din start de ce am simțit să scriu așa. Pe jumătate, această Ochioasă este plină de energie, de viață, de entuziasm, de bucurie de a trăi, de a fi. Pe cealaltă jumătate este apărată. Nu neapărat ascunsă, deși… Dar, mai degrabă, bine baricadată. De altfel, așa am și redat lumea din jurul său și chiar lumea sa interioară: plină de trăire, de vitalitate, de dorință de explorare, de explozie dar și cu scuturi ca niște solzi sau ca niște aripi protectoare. Și totuși, dincolo de acest gri care o cuprinde uneori, am găsit atât de multă culoare și atât de multă forță vitală. Ce bucurie să o descopăr astfel!

Recunosc, mi-am permis să proiectez puțin. Dar numai puțin, cât să fac din anxietatea sa un mijloc de protecție. Și mi-am mai permis ceva, devreme ce m-a poftit așa de caldă și de deschisă în lumea sa: să multiplic entuziasmul, bucuria, feminitatea, iubirea, dincolo de tristețea și de anxietatea despre care zice că o blochează să simtă, să trăiască cum are nevoie. Mi-aș permite iar să spun că fricile și tristețile pe care le duce cu ea o motivează să se descopere, să fie bine cu ea însăși.

Am așezat în ochii Ochioasei cu Forță Vitală structura dar și capacitatea sa de a organiza, de a pune cap la cap fragmentele din jurul său. E o forță aceasta! O forță de a reîntregi ceea ce are nevoie să înțeleagă și să așeze și despre ea. Dar am așezat în ochii săi și feminitatea, sexualitatea, optimismul, spontaneitatea ce îi stau în fire. Le-am dat putere mai mare pentru că așa am simțit venind de la ea. Poate de aceea i-am și spus Ochioasă cu Forță Vitală: fiindcă ea conține puterea de a duce ceea ce o umbrește și de a construi ceea ce o umple de lumină. Ea conține puterea de a așeza acea umbră, de a face din ea tot prilej de lumină. Poate de aceea îmi permit să îi spun că am văzut în ea, dincolo de forță, de putere, și multă sensibilitate, căldură și iubire. Găsesc că e ciudat cum ea mi-a spus despre sine că nu ești așa. Oh, este!

Pe acestea din urmă, căldura și sensibilitatea sa, le-am așezat în piept. Din piept urcă înspre ochi. Și din ochiul ce se revarsă cu lumină în afară, dorința sa de a fi se înrădăcinează bine. Îți mărturisesc, dragă Ochioasă cu Forță Vitală, că în primă fază din pieptul tău aș fi vrut să redau temerile tale izvorând și ajungând în ființa ta. Dar nu se lega. Nu erai tu. Mi-am dat seama că, deși este poate încurcată sau are nevoie să i se dea de capăt, forța ta vitală este acolo. 

La fel cum și rădăcinile tale sunt acolo. Te țin bine. Prea bine, poate, pentru cât ai tu aripi și ai vrea să zbori. Poate le lași să fie acolo, să te păstreze ancorată în timp ce urci mai degrabă pe vrejul acela de lumină, de galben ce crește din tine. Eu am încredere în tine că tocmai asta vei face: vei fi cu aripi și rădăcini, cu scuturi dar și cu permeabilitatea de primi și oferi căldură. Ai atât de multă de oferit. Și atât de multă nevoie să o primești. Și asta e minunat! Și asta e forța ta de a fi.

Poți avea și tu o ilustrație personalizată